Domnului Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției
Doamnei judecător, Nicoleta-Margareta ŢÎNŢ, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii
Cui folosește secretizarea dosarelor penale ale traficanților de ființe umane?
Organizațiile semnatare solicită Ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii să explice de ce toate dosarele de trafic de minori şi de trafic de persoane au fost șterse de pe portalul instanţelor de judecată [1], cine a luat acestă decizie și să publice toate documentele de fundamentare și avizare a acestei decizii. Va rugăm să explicați de ce această decizie a fost adoptată fără nici o consultare publică prealabilă în care să fie discutate și soluții alternative.
Protejarea identității victimelor este un principiu important în combaterea traficului de persoane și minori, existând multipe solicitări internaționale la adresa României pentru anonimizarea numelui și adresei victimelor încă din anul 2016, fără ca autoritățile să ia nici o măsură [2], dar acest principiu nu poate fi folosit pentru a justifica secretizarea dosarelor, toate datele inculpaților, a duratei proceselor și a soluțiilor pronunțate de instanțe. Secretizarea dosarelor ajută de fapt rețelele de crima organizată, care beneficiază de un ajutor nesperat în a își continua activitatea în liniște, departe de orice fel de dezaprobare socială și semnal de alarmă. În urma secretizării dosarelor, organizațiile neguvernamentale și mass-media nu mai pot urmări și monitoriza dosarele de trafic de ființe umane și nu mai pot atrage atenția asupra modului defectuos de instrumentare și desfășurare a proceselor, așa cum au făcut în dosarul “Țăndărei”. Această decizie îngreunează activitatea organizațiilor neguvernamentale de reprezentare juridică a victimelor și afectează dreptul cetățenilor de a primi informații de interes public despre fenomenul traficului de ființe umane.
Totodată, această decizie afectează și monitorizarea fenomenului traficului de persoane de către organizațiile internaționale, precum Comisia Europeană, Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care vor fi dependente de informațiile oficiale, comunicate de către autorități, în condițiile în care experții independenți nu își mai pot fundamenta concluziile cu referire la dosarele publice.
Traficul de ființe umane pentru exploatare sexuală, prin muncă sau pentru desfășurarea de activități ilegale reprezintă un fenomen grav, România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană ca țară sursă de persoane traficate [3].
Prin urmare, solicităm explicațiile mai sus menționate și revenirea la situația anterioară – publicarea dosarelor cu anonimizarea datelor personale ale victimelor traficului de persoane, în paralel cu consultarea publică cu privire la alte soluții pe care ați dori să le adoptați cu privire la gestionarea informației publice legate de aceste cauze.
Organizațiile semnatare:
[2] Raportul Greta, 2016, pct. 129: “GRETA urges the Romanian authorities to abandon the practice of making the names and addresses of victims of trafficking publicly available / GRETA îndeamnă autoritățile române să abandonează practica de a face publice numele și adresele victimelor traficului”. A se vedea și recomandarea Departamentului de Stat al SUA din cadrul raportului Traffiking in persons report 20th edition, iunie 2020: “Amend regulations to exempt all trafficking victims who testify in trials from the online disclosure of their names to protect participating witnesses from retaliation and stigma and incentivize greater victim participation in prosecutions”, p. 417 / „Modificarea reglementărilor pentru a excepta toate victimele traficului de persoane care depun mărturie în procesele penale de divulgarea online a numelor lor, pentru a proteja martorii de represalii și stigmatizare și pentru a stimula participarea mai mare a victimelor la urmărirea penală”, p. 417.
