Conferință – Reutilizarea socială și publică a bunurilor confiscate și abandonate: experiența italiană și română

Publicat de adminACDD pe mai 21, 2026

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă (ACDD), în parteneriat cu Ambasada Republicii Italiene în România, a organizat, la 20 mai 2026, conferința „Reutilizarea socială și publică a bunurilor confiscate și abandonate: experiența italiană și română”. Evenimentul, desfășurat la Reședința Ambasadorului Italiei din București, a reunit reprezentanți ai sistemului judiciar românesc și ai instituțiilor competente (Ministerul Public, Ministerul Justiției, ANABI, ANAF), precum și lideri ai societății civile, pentru a dezbate mecanismele de reutilizare socială a bunurilor provenite din infracțiuni. Cu această ocazie, ACDD a lansat raportul „Social and public reuse of confiscated and abandoned assets in Romania. A CSO-centred approach”.

Conferința a fost deschisă de E.S. Laura Aghilarre, Ambasador al Italiei în România, și de domnul Ioan Turc, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiției. Aceștia au fost urmați de magistrat dr. Cristiana Macchiusi, Atașat de Justiție în cadrul Ambasadei Italiei, care a prezentat evoluția și impactul Legii nr. 109/1996, la trei decenii de la adoptare, act normativ pe care se bazează modelul italian de bune practici în ceea ce privește confiscarea și reutilizarea socială. Perspectivele instituționale din România s-au concentrat pe alinierea la tendințele europene recente – în special Directiva UE 2024/1260 și instrumentele internaționale de combatere a criminalității organizate și a spălării banilor. Principalele intervenții au fost susținute de: dl. Viorel Cerbu, Procuror-șef, Direcția Națională Anticorupție; dl. Alex Florența, Procuror-șef adjunct, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; dna. Anca Stroe, Secretariatul Strategiei Naționale Anticorupție, Ministerul Justiției; dna. Elena Grăniceru, Director ad interim, și dna. Alis Scutaru, Ofițer, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; dl. Antonie Avram, Director în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Președintele ACDD a prezentat concluziile raportului „Social and public reuse of confiscated and abandoned assets in Romania. A CSO-centred approach”, care oferă o analiză structurată pe două paliere: evoluția cadrului legal și de management al bunurilor confiscate în România și respectiv bunele practici de reutilizare a proprietăților abandonate sau neocupate de către organizațiile societății civile (CSO).
Cadrul național de recuperare și reutilizare a activelor a cunoscut o modificare de paradigmă odată cu implementarea Legii nr. 230/2022 și operaționalizarea, în ianuarie 2023, a Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității. Legea nr. 318/2015, autorizează Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) să distribuie o cotă de 15% din fondurile confiscate către proiecte sociale inițiate de societatea civilă. Raportul evidențiază o trecere treptată de la logica strict financiară (valorificarea bunurilor de către ANAF) către atribuirea gratuită a imobilelor către autoritățile locale. Exemplele de bune practici consemnate includ transferul unor imobile confiscate către municipalități pentru transformarea lor în centre de asistență socială sau comunitară (așa cum sunt cazurile din comuna Traian din județul Bacău, Râmnicu Vâlcea și Craiova).
Cercetarea ACDD, bazată pe analiză documentară și interviuri cu managementul ANABI și lideri din sectorul neguvernamental, relevă câteva obstacole în calea mecanismului reutilizării sociale:

• Lipsa unui proces prealabil (incubator) de pregătire a proiectelor de reutilizare a imobilelor confiscate: Factor care a condus, în anii precedenți, la respingerea unor cereri de reutilizare depuse de organizații neguvernamentale ca fiind insuficient fundamentate.
• Asimetria implicării: În timp ce autoritățile locale au început să preia în patrimoniu imobile confiscate pentru a le transforma în folosul comunităților, organizațiile societății civile (CSO) rămân în mare parte neimplicate în acest circuit specific. Acestea au dovedit că au capacitatea de desfășura proiecte complexe de regenerare și reutilizare a imobilelor, dar sunt active mai mult în zona salvării imobilelor abandonate care nu au legătură cu mecanismul reutilizării sociale prevăzut de Legea nr. 318/2015.
• Lipsa de informare: Comunitățile locale, deși sunt beneficiare directe ale acestor reconversii, nu cunosc oportunitățile oferite de reutilizarea socială a imobilelor confiscate. În ceea ce privește bunurile abandonate, revendicarea spațiilor pentru proiecte civice, culturale sau umanitare se confruntă în continuare cu bariere administrative și reticență socială.

Pentru a corecta actualul decalaj dintre activele disponibile și nevoile sociale, raportul ACDD formulează trei întrebări de politică publică:

• Extinderea succesului: Cum pot fi adaptate și aplicate modelele validate de reutilizare socială a proprietăților abandonate sau neocupate în cazul reutilizării bunurilor provenite din infracțiuni și confiscate?
• Sprijin strategic sporit: În ce moduri pot instituțiile să ofere sprijin pe termen lung, strategic, legislativ și financiar pentru inițiativele societății civile axate pe recuperarea spațiilor comunitare abandonate sau neocupate?
• Creșterea capacității comunității: Cum pot fi mai bine împuternicite comunitățile locale pentru a iniția și gestiona reutilizarea socială a bunurilor confiscate?

Raportul complet este disponibil pentru consultare și descărcare în secțiunea Publicații – Educație și comunități.

Evenimentul marchează apropierea de final a proiectului european RESTART (implementat în perioada 1 iunie 2024 – 31 mai 2026). Inițiativa este coordonată Libera (Italia) în parteneriat cu patru membri ai rețelei europene CHANCE (Civil Hub Against Organised Crime in Europe): BASTA (Belgia), Eine Welt (Germania), Repubblika (Malta) și ACDD (România).
–
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu poate fi considerată răspunzătoare pentru acestea